Greutatea ideala

Pentru ca am copt de ceva timp idea de a-mi face un astfel de blog, am cateva postari stranse la ciorap, asa ca am decis sa impartasesc din ele cu generozitate. Asa ca acum vreau sa vorbesc despre greutatea (mea) ideala.

Greutatea mea ideala, calculata la sange, in conformitate cu inaltimea si masurata stiintific in raport cu apa, mineralele, oasele si masa musculara din corpul meu ar fi undeva la 58 – 59 de kile. Mai exact 59.6 kg.


Numarul asta imi da fiori pe sira spinarii, pentru ca anul trecut, din dorinta de a ma motiva mi-am creat un panou pe un perete al biroului, unde am scris cu litere de-o schioapa telul meu final. L-am privit atat de mult pana si-a pierdut orice sens in mintea mea, dar de fiecare data cand il vad scris undeva se produce un declic in stomac, simt cum mi se strang muschii, ma rascoleste ca si cand ar fi un mare esec. E ca atunci cand te intalnesti cu oameni din trecut pe care nu mai vrei sa ii vezi sau care ti-au facut rau si iti revin toate suferintele buluc in suflet.

Panoul nu mai exista acum, l-am dat jos pentru ca nu ma mai motiva, cand il priveam nu mai avea sens, erau doar niste forme acolo. Mi-am propus sa gasesc o alta modalitate de a vizualiza rezultatul final. Inca lucrez la asta.

Mi-am facut un profil pe site-ul Dukan, unde iti introduci masurile si ti se calculeaza greutatea ideala. Acolo mi-a iesit un 63 de kg. Am mai avut 63 o data, in facultate, cand nu mancam nimic, fumam ca un turc si faceam cate 3 – 4 ore de sport pe zi. Aratam demential si aveam o definite si un tonus de invidiat. Si atunci ma consideram grasa…

Aici vroiam sa ajung cu numerele. Unii afirma ca numerele sunt doar numere. Dar pe mine ma afecteaza. Eu simt ca nu o sa fiu niciodata fericita daca nu ma urc intr-o zi pe cantar si o sa vad numarul asta. 59. EU TREBUIE SA FAC ASTA! Asa mi-am propus si asta e! Daca asta ma motiveaza pe mine si asta e scopul meu…bineinteles, atata timp cat o fac intr-un mod care sa nu imi afecteze sanatatea.

E greu! E al dracu de greu, mai ales ca pe masura ce slabesti, cu atat e mai dificil sa scapi de ultimele kilograme care se agata cu tot dinadinsul si refuza sa plece.

Dar am inceput din nou si mi-am propus sa nu ma opresc pana cand o sa ajung sa vad 59 pe nenorocitul ala de cantar. De preferat pana la sfarsit de an, pentru ca atunci imi termin pachetul de consultatii la nutritionist, care ma costa exorbitant de mult, apropos… dar despre asta intr-un alt post.